Turist în România: Oamenii fac mai mult decât peisajul

Toader Paun

Cristina Patrascu a adunat un grup de oameni buni și i-a scos la munte pentru #‎3NoptiSiCatevaZile‬. Ideea ei a fost să descoperim împreună ce are de oferit Valea Prahovei turiștilor, cu bune și rele.
La capitolul peisaje stăm bine. La infrastructură, mai prost. La oameni, mai avem de lucru.

Și acum să le luăm pe rând.

Trenul până la munte

Grupul vesel in  Predeal

Am ajuns la Predeal cu un tren care a plecat din gară la ora anunțată și a ajuns la destinație la ora programată. Nu ar trebui să fie nimic senzațional aici, dar m-am obișnuit cu trenurile în care ninge și se deplasează după un ceas intern, mereu diferit de al meu și al celorlalți călători. În trenul meu a fost cald, curat și a mers ceas.

Regiotrans este compania care-l operează. 19 lei biletul până în Predeal. Dar, atenție, doar dacă vă luați biletul din Gara de Nord. Dacă alegeți să cumpărați biletul din tren, cu plecarea din București, atunci el vă costă 33 de lei. În schimb, la întoarcere, pentru că nu au puncte de vânzare a biletelor în gările de pe Valea Prahovei, biletul îl puteți lua direct de la naș la prețul de 19 lei.

 

Prețul diferit este valabil și pentru celelalte companii private care operează trenuri, așa că intrați pe siteul lor înainte de a vă sui liniștiți în tren cu o sumă în minte.

Trenul meu a mai avut ceva, controlori cu mult bun simț și un vocabular departe de orice altă experiență avută pe șine. Nu știu cât de puternic simte CFR Călători concurența privaților, dar le-aș recomanda să se plimbe cu un asemenea tren și să ia notițe. Poate își revin. Măcar în 2015.

Hotel Orizont

Baza #‎3NoptiSiCatevaZile‬ a fost stabilită la Hotel Orizont din Predeal. Este unul dintre puținele hoteluri de patru stele de pe Valea Prahovei cu un amplasament grozav, un spa și o echipă care a înțeles că omul sfințește locul. Am mai fost aici anul trecut, prin noiembrie, și acum am revenit cu plăcere. Doar că am explorat mai mult locul.

Hotel Orizont Predeal

Nu vreau să laud hotelul. Pentru fiecare confortul și calitatea unui hotel ține cont de multe criterii, de multe ori diferite pentru fiecare dintre noi. În schimb m-a impresionat personalul restaurantului cu specific românesc Miorița. Au știut să creeze o atmosferă autentică românească, au lăutari pricepuți, mâncare bună, cu multe produse tradiționale preparate din ingrediente bio chiar în bucătăria lor și, cel mai important, au ospătari de milioane.

Restaurantul Miorita

Am fost de puține ori surprins plăcut de ospătari. La Miorița mi s-a întâmplat asta. Și cum este a doua oară, în grupuri și contexte diferite, tind să cred că locul chiar este ”sfințit” de oamenii săi. Un exemplu de surpriză plăcută… am rugat un ospătar să-mi mai aducă apă. A fost promt, dar după acest moment, până când m-am ridicat de la masă, a avut grijă să nu mai rămână paharul gol. Un detaliu mic, dar sugestiv pentru cum înțeleg să aibă grijă de clienți.

Primăria din alt film

Dacă sâmbătă am fost în Predeal, duminică am ajuns cu tot grupul în Sinaia unde ne-au fost gazde Paul și Maria din echipa de comunicare a primăriei. Am interacționat cu mulți oameni de prin instituții publice de când sunt jurnalist, dar în Sinaia am avut parte de o nouă surpriză plăcută. Oamenii chiar pun suflet și cred în ceea ce fac. Să vezi pe cineva de la primărie povestind cu multă pasiune despre oraș și despre planurile pentru el îmi dă speranță. Dacă peste tot ar fi oamenii așa în instituțiile publice, am fi mult mai fericiți. Și orașele mult mai frumoase. Dar despre Sinaia, într-o altă poveste. Au planuri mari!

Ce am povestit, din tren, de la hotel sau din interacțiunea cu reprezentații primăriei din Sinaia sunt doar frânturi ale unei povești care poatea avea happy end pentru turismul pe Valea Prahovei.

Peisaje de vis, avem. La infrastructură se lucrează, pe ici, pe colo, dar cel puțin există un început. La cel mai important capitol, oamenii, am găsit semne bune. Dacă cei care lucrează în turism realizează că modul în care-și investesc energia și talentul în ceea ce fac poate ruina sau ridica afaceri și locuri, atunci lucrurile se vor așeza pe drumul cel bun și pentru turismul românesc.

Pentru că oricât de frumos ar fi un loc, dacă drumul până la el este un coșmar iar cazarea și mâncarea continuă filmul horror, niciodată acel loc nu va naște pasiuni turistice. Iar amintirile rămân de multe ori filtrate de somnul odihnitor sau nu, de mâncarea bună sau nu, de oamenii care-și pun amprenta.  Mă bucur că în două zile am cunoscut oameni care pun pasiunea la treabă și pentru a atrage turiști în România.

Toma mi-a spus, printre alte povești pe care merită să-l provocați să vi le spună direct el, că se simte atunci când faci ceea ce-ți place, iar când începi să faci lucrurile pentru bani se simte și mai tare. Așa este și în turism.

Mulțumesc mult Cristina pentru experiență! Totul va fi bine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *