A murit Mihai Constantinescu. Iar eu a trebuit să dau știrea având prietena lui alături, în direct. Nu de asta m-am făcut jurnalist…

Marți seara, Mihai Constantinescu a murit. Vestea a venit în timpul emisiunii pe care o realizez la Europa FM, alături de mine fiind actrița Adriana Trandafir, prietena artistului. Cum să dai o veste așa în direct unui prieten, având microfonul deschis și camerele pe tine. Nu știu cum pot face unii acest lucru. Cum pot să alerge prieteni, rude, cunoscuți ai celor care tocmai au trecut pe lumea cealaltă, dar, pentru mine, expresia de pe fața omului din fața mea m-a marcat.

Aș fi trecut de la microfon să o îmbrățișez. Și-a ținut greu lacrimile, până la finalul emisiunii, când am ajuns să o strâng tare în brațe.

În aceste momente sunt recunoscător că lucrez la Europa FM și nu trebuie să fiu ”hiena” care să smulgă emoții și lacrimi de pe urma unei tragedii, pentru audiență.

Sunt copleșit de tot ceea ce a urmat în direct, de povestea spusă de Adriana Trandafir cu modul în care a aflat că a murit Adrian Pintea, spusă în cască în direct la TV.

Povestea din spatele poveștii care se aude la radio sau se vede la TV a fost sintetizată perfect azi de Adriana Trandafir: în spatele zâmbetului se pot ascunde mereu multe…

Mi-am amintit că a trebuit să zâmbesc și să fac emisiune atunci când am aflat că mi-au murit bunicii. Iar lumea asta care pare sclipitoare și plină de oameni veseli și cu vieți perfecte maschează multe tragedii care se consumă adesea în sinea lor. Poate de asta unii artiști dispar dintre noi mult prea devreme…pentru că ard prea multe în interiorul lor și păstrează zâmbetul mereu. Uneori avem nevoie și de lacrimi…

Leave a Comment