…pentru ca nu mă bag în politică. Este hilar ce se întâmplă în ultimele zile cu PSD-ul şi PD-L-ul. Pentru cei care încă mai cred că partidele astea două ar reprezenta pe cineva, zic să-şi bage repede capul într-un lighean cu apă rece şi să încerce să se mai gândească o dată. Vă amintiţi de “Ei cu Ei, Noi cu Voi”? S-a transformat în “Ei cu Noi”.

Eu am zis că după mişcarea asta, PD-L, care nu este decât o prelungire a unui singur om, ar trebui ca la următoarele alegeri să se dizolve. Dar se pare că nu va fi tocmai aşa. Explicaţia, greu de înţeles pentru mine.

Mama mea, care a votat PD-L justificând că “să votez PNL şi după aceea să văd cum se aliază cu PSD”, culmea nu este foarte deranjată de noua ordine. Justicarea ei  de acum este oarecum logică, dar cred totuşi că a gândit prea profund. PD-L ar vrea prin această mişcare să dezbine PSD, să-l slăbească şi să “fure” oamenii valoroşi din partid. PSD cu toate bubele lui are şi oameni care merită tot respectul. Că-i strică anturajul, asta este altceva. Şi cum mama mi-a zis asta, am stat şi m-am gândit mai bine. Până la urmă, două partide care s-au înjurat reciproc, acuzat şi au jurat că nu vor da vreodată mână, acum sunt împreună. De ce? Pentru că îşi doresc puterea. Le doare în c*r de restul! Contextul economic le este defavorabil, însă cu toată recesiunea tot ar mai fi nişte vaci de muls. 

Rămâne PNL-ul, care are uscăturile lui, dar să fie în opoziţie în vreme de recesiune economică va câştiga enorm. Poate încă nu realizăm, dar semnele pentru anul următor nu sunt bune, iar imediat după sărbători o să ne lovească rău şi pe noi criza. PNL va savura de pe margine eforturile guvernului de a salva ceva, daca se va agita, şi mai ales eşecurile. După 4 ani va putea sa aibă un discurs simplu, dar de efect. 2.000.000 de oameni şi-au pierdut slujbele în ultimii 4 ani, salariile au stagnat, marile firme şi-au mutat afacerile, autostrăzi s-au construit doar în vis, nici măcar pe hârtie. Poate sunt pesimist, dar unele lucruri se vor adeveri iar pentru cine rămâne în opoziţie, criza va fi reţeta succesului la alegerile viitoare.

Mai am un coşmar. Să ai o majoritate de vreo 70% în parlament înseamnă că legile se votează pe bandă rulantă fără şansa unei dezbateri, cu o opoziţie doar de formă. Cum preşedintele ţării este păpuşarul şef din spatele  viitorului premier, s-ar putea ca legile să ajungă să fie “Noi pentru Noi”. Unii jurnalişti au orbit şi mi-e silă, chiar astă cred că e cuvântul bun, să mă uit la ei cum condamnau PNL că s-ar alia cu PSD şi acum când este cu PD-L trec cu vederea. Nu poţi să faci coaliţie între stânga şi dreapta. E ca şi cum ai pune PLUS cu MINUS împreună şi ele să mergă braţ la braţ. E clar că una dintre părţi este travestită.

Pentru ceea ce am învâţat şi înţeles eu că ar fi democraţia, ceea ce se întâmplă acum nu doar că este o anomalie, dar este o întoarcere în trecut. Sper ca istoria să nu se repete. Şi comuniştii au câştigat la început încrederea maselor propovăduind binele. Acum totul a început de la “Să trăiţi bine!”. Deci, după cum spuneam, mi-e frică de cine susţine că face totul pentru binele poporului.

De ce rămân om? Pentru că sper că tot ce am scris mai sus este un vis urât!