Close Menu Navigation
Open Categories Menu 
Goniţi turiştii din România. Azi, SINAIA
- 11 May, 2009 -
- Calatorii -
- Tags : Romania, Sinaia
- 2 Comments
Nici turist român în România nu e plăcut, dar să mai fi şi străin…
Povestea este simplă. Duminică, la scurt timp după program, mi-am luat mama pe sus şi am dus-o la munte. Pe post de răsfăţ şi surpriză 
A ales ea unde să mergem şi ne-am oprit în Sinaia. Am prins o vreme absolut superbă. Am găsit un hotel decent, cu nişte camere uriaşe. Ne-am cazat, după care am luat masa şi am pornit la explorat. Am luat masa la restaurantul hotelului. Fără suprize neplăcute. La capitolul explorat, am avut parte de câteva experienţe pur româneşti. Vorba aia… este “The Land of Choice”
Am mers la Peleş. Mama nu a mai fost la el din şcoală, la fel şi eu. Pentru început, drumul este neprietenos pentru turişti. Din centrul oraşului sunt puţine indicatoare şi atunci când sunt, fie în română, fie în engleză. Noroc că din şcoală mi-a rămas în minte, cât de cât, traseul. Este incredibil cum unele lucruri se întipăresc atât de bine în memorie. Ca român mi s-a părut ciudat că simbolul oraşului stă ascuns şi nu este promovat la toate colţurile de stradă. Ca străin, probabil mi s-ar fi părut şi mai ciudat.
Pe drum, fix cum era în copilarie, am găsit multe tarabe cu toate minunăţiile de doi lei care să fure ochii copiilor. Curtea palatului, îngrijită. Intrarea în palat, scumpă pentru buzunarul românului. 50 de lei de persoană un tur complet şi 15 lei un tur doar al încăperilor istorice. În fine, trecem peste preţul de aproximativ 11-12 euro şi ajungem la intrare. Aici… o uşă închisă. Am sunat, nimic. Ca într-un banc…nu sunaţi, ieşim noi din când în când. Fix aşa se întâmpla, mai deschidea cineva din când în când uşa să preia turiştii. Foarte tare mi s-a părut faza. De ce nu stătea ghidul afară să aştepte turişii sau măcar în pragul uşii, greu de spus. Un soi de nesimţire anti-turişti.
Partea cea mai frumoasă vine acum. Există două intrări. Una pentru străini, cu ghid în engleză şi alta pentru români. Nu ştiu de ce, dar turiştii străini au fost plimbaţi la uşa cu românii şi drept ghid au primit nişte hârtii cu explicaţii în engleză. Frumos ghid pentru străini
O tipă a făcut pe ghidul, a vorbit frumos, documentat şi cu două-trei glumiţe. Elegant turul. În continuare observ că muzeele noastre pun taxă pe foto şi video. Cred că suntem printre puţinii care facem asta. Cel puţin când dai 50 de lei pe intrare, mi se pare aiurea să ţi se mai ceară suplimentar o taxă că faci fotografii. Cele câteva tantii care urmăreau turiştii să nu facă poze fără să aibă bilet pentru asta cred că îşi lua salariul din această minunăţie.
Am fost şi la Pelişor. 10 lei intrarea de persoană. Foarte cochet palatul. L-am văzut pentru prima dată acum. Pentru că ne-am strâns puţini turişti şi era aproape de ora închiderii, ghidul ne-a îndrumat să ne descurcăm singuri şi ne-a spus că vom găsi toate informaţiile pe foile de la intrările în camere. Frumos. Foile, desigur, doar în română. Noroc că suntem români. Pe la mijlocul plimbării, a venit o duduie (urăsc termenul şi în general îl folosesc depreciativ, ironic sau ca amuzament) să ne roage s ne grăbim că la 17 închide şi “ştiţi dumneavostră…”. Era 16:30. În sistemul românesc, nu trebuie să te aştepţi ca lucrurile să meargă după ceas. Nah, e duminică, vrem şi noi să fugim acasă…cred că se traducea rugamintea.
După plimbarea prin cele două muzee, am trecut pe la Mănăstirea Peleş şi apoi am căutat să mâncăm ceva. Am fost la hotel, un duş şi apoi dilema…mâncăm tot la noi sau “ieşim în oraş”. Am ales varianta a doua. Am găsit un restaurant cu terasă şi ne-am aşezat acolo. După preţuri, aş spune că un loc select. După cum arăta, un soi de bodegă mai îngrijită. Cuţitul nu tăia. Asta am remarcat în multe restaurante mai ales de prin staţiuni. Cum naiba să pui un cuţit care nu taie. Nu sunt umblat atât de mult, dar cât am fost prin afară, până şi în cel mai modest loc, nu mi-a fost dat să văd atâta dispreţ pentru clienţi. În fine, mama nu se stresează pe teme de genul ăsta. Eu…doream totul perfect. Sau, măcar, aproape perfect.
Ca turist, mi-a displăcut. Punând cap la cap, în loc să rămân cu imaginea superbă a Peleşului sau a Pelişorului am rămas cu o imagine mai puternică a neajunsurilor unui loc unde tot vin turişti. De ce revin? Că nu au curaj să încerce şi alte locuri probabil…de teamă să nu fie mai rău. Şi aşa, cei care răspund de turism cred că totul este perfect şi nu ar trebui schimbat nimic. Păcat de peisajele superbe şi de locurile istorice.
Trec la ziua de luni. Am bătut oraşul la pas, pe munte, pe sus, pe jos. Am descoperit în parcul din Sinaia muzeul Rezervaţiei Bucegi. 2 lei intrarea. 3 camere, din care una cu scoici şi corali. Probabil, o nouă bogăţie a munţilor. Tare asta… în izvoarele noastre sunt căluţi şi stele de mare. Sau nu!? Trec la celelate două încăperi mici, vitrine cu animale împăiate … şi gata muzeul. O rezervaţie întreaga concentrată în 3 camere. Frumos! Nu ştiu de ce rămân cu ideea că am fost şi la mare prin muzeul ăsta… Poate doar la mare distanţă de Rezervaţie. Un student căuta să afle informaţii de la tipa care vindea bilete şi făcea pe ghidul la nevoie. Nu ştia să-i spună nimic. Aveţi pliante? – Nu! Nu au fost bani să tipărească. Aveţi un site? Nu ştiu! offf… sună la Biroul de Informare Turistică, cere să vobească cu un nene căruia îi face introducerea “Este aici, lângă mine, un domn care nu mi-a spus numele care vrea mai multe informaţii despre Rezervaţia Bucegi sau să cumpere o carte, o broşură. Aveţi acolo? Eu nu ştiu să-l ajut”. Pasează telefonul şi bărbatul află dezamăgit că nu-l poate ajuta nici respectabilul domn de la capătul celălalt al firului. Primeşte însă o adresă de site. Am zis că nu-i adevărat acest episod. Dar… dacă ai ales să cercetezi ţara ta pentru lucrarea de diplomă şi să vii la muzeul dedicat subiectului, înseamnă că ai avut mult prea mult curaj şi nu ai înţeles prea bine mesajul “The Land of Choice”. Ai timp să alegi!
P.S. Am inteles ca pe 16 mai va fi deschis gratuit muzeul Peles timp de niste ore. Have fun 
Te-ar mai putea interesa:
- Duda e gay – De ce nu reuşim să înaintăm în România
- Fiecare zi te întâmpină cu ceva nou – Orange, România
- Gigi Becali cu iPad – GSP, România
- Cum să arunci cu banii – Gillette Venus, România
- Banii ca religie, sex, artă … – The Money Channel, România
- Revoluția după Adamescu – Cațavencii, România
- Cine plătește – Radio 21, România
Am citit cu interes cele scrise mai sus.M-au delectat,e si o buna nota informativa.
50 lei intrarea in palat e un pret.Destul.Destul de mult.
O prietena mi-a spus ca din martie anul viitor se va inchide Pelisorul!E adevarat?