Mă uitam la un articol despre Vali Petcu şi valoarea de piaţă a blogului zoso.ro. El estimează că în 2009 va încasa aproape 30.000 de euro din publicitate. Toată stima şi tot respectul dacă cifra este corectă. Trăgând linie, sunt mulţi care lucrează 24 din 24, 7 din 7 care nu adună nici pe jumătate la finalul unui an. Asta înseamnă ca dacă faci ceva ce-ţi place şi ai curaj să mergi până în pânzele albe pentru a reuşi, este posibil să fii independent. (ignor ceea ce scrie pe Twitter acum, la supărare, pentru a nu ruina mirajul că-i merge bine)

Nu m-aş fi legat de om şi articol, dar merge bine cu gândurile mele din seara asta.

Luni şi marţi am fost liber. Parţial. Până pe la 15 m-am plimbat, am pierdut vremea, m-am uitat pe pereţi şi am evitat să deschid calculatorul. După care, având tot felul de minuni de făcut, m-am pus cu laptopul în pat şi m-am apucat de treabă. Dar în ritmul meu şi fără să tragă nimeni de mine. Nici la birou nu mă plâng, însă acolo chiar trag toţi de mine:) Îmi şi place, dar recunosc că uneori obosesc şi simt că e prea mult. Cu toate astea nu pot să plec, să renunţ, pentru că îmi place mult prea mult de colegii care mă înconjoară. S-a format o echipă minunată care compensează orice alt lips. Asta însă nu mă împiedică să visez la independenţă.

Să te trezeşti când vrei, să te culci când poţi. Să lucrezi în ritmul tău şi să faci ceea ce-ţi place. Este un vis care se pare că poate fi împlinit. Până la urmă nu putem judeca visurile altora. Zic asta pentru că şi OTV-ul a pornit ca un vis…

Am avut şi încă mai am multe idei, însă ţinând cont de conjuctură nu le pun eu în practică ci le ofer altora. Regret că nu am timp să le pun pe picioare în nume personal, dar cred că voi căuta să-mi fac timp.

Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Să fim pe cont propiu.

Te-ar mai putea interesa:

1. My life
2. Binecuvântarea unei crize
3. Peşte cu fasole în sos propriu
4. Pensionari
5. Ganduri de sambata