În ultimele zile am “visat” şi “mâncat” Michael Jackson. Practic, “am atacat” subiectul din unghiuri la care până acum nici nu mă gândisem. Acum scriu despre el pentru Auto Show, după ce mai devreme am prestat pentru Men’s Health. Nu am fost fan sau nu l-am admirat în mod special, însă l-am respectat ca artist. Trag acum cu ochiul la concertul din 92 transmis de MTV şi sunt impresionat. WOW!

Dumnezeu să-l ierte!

Chiar a fost un geniu pe scenă! Restul nici nu mai contează. Sincer, de ce trebuie să alergăm mereu după viaţa personală a persoanelor publice, a vedetelor şi să le stricăm aura de creatori de miracole artistice?