Close Menu Navigation
Open Categories Menu 
Televiziunile se cutremură
După cutremurul de sâmbătă, am avut senzaţia că la OTV lucrează adevăraţii profesionişti. Cel puţin ei ştiu ce au de făcut şi fiecare telespectator ştie la ce să se aştepte. Au băgat imediat sondaj, dar nu atât de apocaliptic pe cât mă aşteptam. “Credeţi că va urma o replică?” O întrebare mai cuminte nici că puteau găsi.
În schimb, televiziunile de ştiri, unde ar trebui să fie jurnaliştii adevăraţi s-au comportat într-un stil pe care nici măcar tabloidele nu-şi permit să-l abordeze. Au pornit de la panică, dezinformări şi au continuat despicarea firului în patru, fără să aibă firul. E bine că CNA-ul a reacţionat. Dar a amendat OTV şi pe Realitatea şi Antena 3 doar le-a avertizat.
Televiziunile au băgat imagini apocaliptice de arhivă, au făcut comentarii deplasate şi au dat, pe fondul panicii generale care apare după orice cutremur (mic sau mare) nişte date lansate aiurea-n tţrg de unii. “Vă reamintim că statisticile vorbeau de cel puţin 500.000 de morţi în Bucureşti în cazul unui cutremur puternic … Încercăm acum să vorbim cu autorităţile…dar, vai, nu merg telefoanele, nu ne răspun cei de la salvare”, cam în acest gen suna un discurs al unei reputate moderatoare TV pentru care aveam tot respectul înaintea zdruncinării de sâmbătă seara.
Apogeul a fost atins de un comentariu al unei tipe de la Antena 3 care a ajuns şi pe umornegru.ro, de unde îl iau şi eu
Cutremurul meu
Eram pe WC. Nu se poate spune că făceam pe mine deci, oricât de tare ar fi fost cutremurul. Plânge pisica să o las la baie. Mă încăpăţânez. Plânge şi mai tare. O las să intre. Se cutremură binişor casa. Pe WC e şi senzaţia mai tare, aşa că am uitat de ce m-am aşezat pe el. Pisica tace, complice cu Pământul. Mă lasă să trăiesc momentul şi să aud cum se plimbă apa prin bazin. Îi strig mamei mele, care este în vizită la mine, să nu intre în panică. Îmi răspunde că este ok. Se termină totul. Mă duc la ea şi o întreb dacă este bine. Îmi spune că da, ca a îngenuncheat şi s-a rugat. A trecut, deschidem TV şi o liniştesc (ce-i drept, nu foarte bine) că dacă vrea Cel de sus, oricum nu ai ce să faci. La TV începe apocalipsa. După imaginile de pe Antena3 şi comentariile de pe Realitatea am avut senzaţia că nu am trăit acelaşi cutremur cu ei. Îmi sun colegii de la radio. Ei nu au fost pe WC, dar se pare că şi în alte părţi s-a simţit cutremurul însă nu ca la televiziuni.
Concluzia: televiziunile sunt cutremurate tare şi nu au nevoie decât de o mică zdruncinătură ca să se pornească pe poveşti. Nu contează de la ce pornesc. telefonul fără fir merge. Cu fiecare nouă oră de emisie şi invitat care se trezeşte în studio, povestea se amplifică, creşte şi ajunge să se reinventeze. La o televiziune de ştiri aşa ceva este complet aiurea. Într-un tabloid se numeşte fabulaţie care vinde, zvon. La tabloide te aştepţi la minuni de genul acesta, dar la o televiziune de ştiri ar trebui să nu…
Da. Intr-un anumit moment planeaza incertitudinea.Nu stii daca aceste televiziuni sunt structural proaste,cu oameni ce realizeaza,transmit stiri grotesti,sau…subliniez sau….doar procedural,ca maniera adopta ‘o fateta’, avand
deja o intuitie perfecta,folosindu-se de setea de senzational a romanilor,de naivitatea si chiar de ineptia sa.
Voit sau nu,creeaza pagini din Dante Alighieri
Mass media trebuie sa fie in primul rand un formator de opinie,un profesor.Subliniez acest lucru!
Insa nu.Trebuie audienta cu orice pret,cu morbiditati,cu nimicuri,transformate-n senzational.
Daca s-ar vrea,televiziunea poate contribui
la educarea,’inseninarea’mintii poporului,mult incercat
Si cred ca deja o parte din ,,teveu” s-a metamorfozat intr-un mare rau.
Una din cele mai daunatoare lucruri ce s-au intamplat dupa caderea regimului Ceausescu